Activity

Unde ieși în weekend? Descoperă festivalurile cu dovleci, preparatele transilvănene și evenimentele culturale din București, Bran și TimișoaraStrada […]

Trump a concediat-o pe Katie Zacharia, după doar 5 zile în funcția de purtătoare de cuvânt a Casei AlbeZacharia și-a început activitatea luni și a […]

În timp ce Rusia ne blochează porturile la Marea Neagră, Nicușor Dan se laudă cu „rolul” României în strategia SUA din Orientul Mijlociu. Florin Jipa: „Suntem departe de a fi indispensabili pentru SUA”Nicușor Dan a declarat că România ajută SUA să proiecteze forța în Orientul Mijlociu Rusia a atacat 10 nave în apele teritoriale și în zonele economice ale României și Bulgariei Nicușor Dan a anunțat că cere sprijin de la NATO pentru a ne apăra la Marea Neagră Guvernul Niculescu introduce starea de vigilență și un nou contract social pentru militari Niculescu vrea cooperare mai strânsă cu Franța, Germania, UK, Italia, Polonia și Turcia Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat agenției Bloomberg, că pozițiastrategică a României și infrastructura militară de la Marea Neagră reprezintă atuuri importanteîn relația cu Statele Unite. În opinia președintelui român, poziția țării noastre permite Statelor Unite să proiecteze forța militară spre Orientul Mijlociu. Despre atacurile la Marea Neagră ale Rusiei, președintele Nicușor Dan a precizat că țara noastră va solicita ajutor din partea aliaților și va continua să sprijine Ucraina. Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News. Dacă România este atât de indispensabilă Statelor Unite, de ce au început retragerea trupelor cu țara noastră? Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Într-adevăr, Statele Unite au început retragerea cu România. În România sunt mai puțin de 1.000 de militari. Știm că s-a retras brigada care avea comandamentul chiar în România și avea militari și în Bulgaria și în Ungaria. Nu știu de ce insistă atât de mult președintele Nicușor Dan să spună rolul nostru în relația cu Statele Unite. Statele Unite, când acționează în Orientul Mijlociu, folosește, de exemplu, pentru bombardamente, bazele militare din Regatul Unit. În România e drept, a folosit câteva baze aeriene pentru alimentarea navelor cisternă, navelor de alimentare în aer. Nu a fost nimic deosebit. România nu are infrastructură foarte bună, nu are apărare aeriană foarte bună. Suntem foarte aproape de zone de risc. Gândește-te că Statele Unite au retras 12 bombardiere din Regatul Unit, fiindcă puteau să fie atacate cu drone. România e atacată cu drone aproape zilnic. Noi nu putem să mergem până acolo încât să spunem că țara noastră poate să asigure ceva altei țări, atâta vreme când noi nu putem să ne asigurăm securitatea spațiului aerian și a pe lor teritoriale în acest moment. Iar dacă ne uităm pe orice hartă, vedem că România poate fi folosită pentru acțiuni în Orientul Mijlociu, ca o punte a aeronavelor americane, dar în același timp poate fi folosită și Italia, Bulgaria, chiar mult mai e bine, nu mai spun de Grecia, care are o poziție mult mai favorabilă, la fel și Turcia. Au avut și un ambasador care i-a ajutat. Dar nu este, nu are nicio legătură cu situația geostrategică de aici din regiune. România a ajutat Statele Unite, o să mai ajute dacă este nevoie, dar nu putem spune că noi suntem indispensabili pentru Statele Unite, nici pe departe”. Cât de eficiente sunt măsurile arătate de Nicușor Dan, în contextul incidentelor din M. Neagră? Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Avem o mare problemă, noi, România, și de aici ar trebui să plece tot timpul Nicușor Dan, în toate discuțiile și în special când semnează în CSAT acele proiecte de achiziții. Doar luna aceasta, zece nave au fost atacate, lovite, nu doar atacate, în zona economică și în apele teritoriale ale României și Bulgariei. Practic, ce încearcă Rusia să facă este să blocheze porturile românești și, în special, intrarea pe gurile Dunărei. Am văzut că Sulina a fost principală țintă a atacurilor rusești. Deci, noi, în primul rând, trebuie să ne consolidăm apărarea porturilor, începând cu Sulina, Constanța, Mangalia și primul pas, primul pas pe care trebuie să-l facem este să cumpărăm senzori, să vedem aceste drone și rachete. S-a plimbat Ministerul Apărării Naționale cu aeronave F-16, s-au ridicat aeronave F-18 spaniole, au alergat după niște drone, dar când au venit dronele și au atacat navele în apele teritoriale ale României, acele drone nu au fost văzute nici de forțele aeriene, nu au fost văzute nici de forțele navale, ceea ce înseamnă că avem o mare, mare, mare problemă în a ne asigura securitatea spațiului nostru aerian și a apelor teritoriale, a circulației pe Marea Neagră și pe gurile Dunării, dar, în special, trebuie să ne protejăm și interesele economice din zona economică și acolo știm că avem platforme petroliere, de la anul începe Neptun Deep… în acest moment, Armata Română a arătat că nu poate să asigure această securitate, fiindcă, dacă ar fi putut, tot ce intra în apele teritoriale ale României trebuia în primul rând văzut pe radare sau pe alți senzori și, în al doilea rând, măcar încercat să doborâm acele drone. Noi nu le-am văzut, deci nu are rost să mai vorbim de doborârea lor”. Ce își propune Luca Niculescu în programul de guvernare în ceea ce privește securitatea țării, apărarea țării, industria de apărare? Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Nu își propune nimic concret. Nu e nici o cifră acolo. E o adunătură de concepte, de exemplu, spune că se introduce starea de vigilență. Armata Română este în stare de vigilență tot timpul, și pe timp de pace. Dacă n-ar fi în stare de vigilență, n-ar mai fi gărzi cu militarii înarmați, n-ar mai fi misiuni de poliție aeriană. Deci Armata este în stare de vigilență, în timp de pace, dar noi acum nu mai vorbim de stare de vigilență, fiindcă noi suntem atacați în apele teritoriale, iar… De vigilenți ce suntem? Am trecut de mult de stare de vigilență. Noi trebuie să fim în stadiu de apărare, să fim în stare să ne apărăm interesele și să apărăm spațiul aerian la România. Nu să stăm să cadă dronele pe blocurile din Galați și navele să explodeze […]

Va reuși Luca Niculescu, prin programul său de guvernare, să scoată România din criză? Cristian Hostiuc: „Este o iluzie să credem că acest Guvern va reuși să facă ceva în privința cheltuielilor bugetare”Planul de guvernare prevede încheierea anului 2026 cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB Rectificarea bugetară ar urma să fie realizată înainte de termenul legal de 30 noiembrie Viitorul guvern își propune limitarea angajamentelor bugetare și a achizițiilor neesențiale Este prevăzută o creștere a cheltuielilor de cel mult 4,6% în 2027, conform recomandării Consiliului UE Planul prevede reducerea cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031 Țintele viitorului executiv: deficit sub 3% din PIB până în 2030 și aderarea la OCDE Luca Niculescu: Am spus de la început că România are nevoie de punți, nu de ziduri Niculescu: Trebuie să avem un buget credibil, care să respecte angajamentele asumate Nicușor a promis că va fi mai bine. Bolojan ți-a cerut răbdare. Acum vine Niculescu să îți promită relansare economică, pensii indexate și reforme. Toate, de la anul. Între timp, prețurile cresc, consumul scade, iar tu plătești nota de plată. Câte guverne trebuie să se mai schimbe până când se schimbă și viața ta? Concret, Premierul desemnat, Luca Niculescu, a publicat planul de guvernare. Punctul fierbinte al documentului? Situația economică a României. Deși sunt puse în prim-plan recuperarea spațiului fiscal și nevoia de reducere a deficitului, planul include și cheltuieli semnificative cu salariile și pensiile. Creștem cheltuielile, dar fără să creștem și veniturile. După ce am trecut cu greu de evaluările agențiilor de rating, viitorul executiv va trebui să își stabilească atent prioritățile. Cum va reuși Niculescu să schimbe direcția țării fără să ignore revendicările lui Sorin Grindeanu, principalul său partener de guvernare? Va putea Niculescu să ofere suficient spațiu de manevră mediului de afaceri, care, în mod normal, susține statul? Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News. Cum relansezi o economie în scădere, când obiectivul principal rămâne reducerea deficitului? Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Păi ar trebui să facă reforma statului, sau să reducă ceea ce se cheamă birocratia statului, dacă vrei să începi ceva care nu implică bani, ceea ce este aproape imposibil. Noi avem o structură a statului atât de anchilozată și mai ales fanariotă, încât Bucureștiul cu PSD-ul lângă el nu va putea să facă nimica. Este o iluzie să credem că acest guvern va reuși să facă ceva în privința cheltuielilor bugetare. N-a reușit Bolojan, care, să spunem, a încercat să fie mai curajos, nici Luca Niculescu, care este un diplomat. Ar trebui, dacă vrem relansare economică, să ne ducem, din nou, la Bruxelles, să ne tragă în sus, așa cum a făcut-o din momentul în care am intrat în Uniunea Europeană, acum 20 de ani. Noi nu avem un plan, nici macăr un plan de țară, nu avem un plan de creștere economică, de relansare economică, niciun partid nu are un asemenea plan. Noi nu știm ce vrem, pe structura actuală, demografică, socială, economică, unde vrem să mergem. Noi vrem să facem de toate și vom ajunge să nu facem nimic și atunci vom bâlti. Deci noi riscăm să stagnăm, să rămânem la recesiune, nu numai în 2026, ci și în anii următori”. Am văzut programul de guvernare al lui Niculescu: pensii, investiții, protecție socială, fără majorări de taxe. De unde va face rost de bani? Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Păi, Guvernul are bani acum, adică, să facă rectificarea bugetară și să plătească, în ultima situație, cele 10 miliarde de lei din justiție. Și tu, dacă vrei să faci rost de bani, trebuie să te duci să te împrumuți. Iar împrumuturile, la ora actuală, au dobânzi foarte mari, 7%. Dacă vrei să iei pe o perioadă mai lungă de timp, sau 6% pe o perioadă mai scurtă de timp. Deci, până una alta, Guvernul Luca Niculescu trebuie să facă rost de bani și să plătească facturile pentru lucrările care deja au fost făcute, nu pentru cele care urmează să fie făcute. Va avea o misiune foarte, foarte dificilă, în primul rând, să treacă în acest an și să pregătească bugetul pentru 2027. Și spun foarte dificilă, pentru că, repet, el este un diplomat. Nu cred că se poate pune în fruntea, să spunem, în fruntea carului, să restructureze statul, astfel încât să reducă cheltuielile, să reducă birocrația și fanariotismul instituțional și să avem parte de un mediu de afaceri mult mai ușor”. Programul prevede alocarea a 6% din PIB pentru educație până în 2030. Cât de reală este această cifră? Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Sunt tot niște lucruri nerealiste. Nici măcar 6%, așa, din bun simț. La ce necesar de cheltuieli ai în acest moment, la ce necesar de bani ai în acest moment pentru a plăti deja facturile, pentru că nu sunt bani pentru a fi plătite…și să punem problema ca tu să aloci mai mult pentru Educație…va fi un buget de o constrângere fantastică și nu va fi numai în 2026 sau 2027. Va fi până în 2030, 31, 32, 35. Vom avea o constrângere bugetară fabuloasă”. Ce indicatori ar trebui să urmărească românii ca să-și dea seama dacă guvernul Luca Niculescu reușește sau nu ceea ce și-a propus? Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „În primul rând să urmărească cheltuielile. Cheltuielile în ultimele zile au crescut foarte, foarte puțin, pentru că nu s-au indexat pensiile și salariile. Asta, în primul rând. Deci, în momentul în care tu vei avea o asemenea indexare, dintr-odată sar cheltuielile. În al doilea rând, să se uite la încasările din TVA, dacă cresc, nu cresc, și de unde vin aceste încasări. Și, de asemenea, să se uite și la impozitul pe venit, dacă crește sau nu crește. Pentru că atunci îți dai seama de activitatea din economie, dacă s-au majorat salariile sau dacă s-au creat noi locuri de muncă. Dar, atâta timp cât acest indicator, fie că este TVA-ul, fie că este impozitul pe venit, nu are o creștere susținută, este puțin probabil ca economia să meargă mai bine”. Ce notă dai acestui program de guvernare? Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar: „Bine că nu are multe pagini. Până la urmă, ce poți să faci până la finalul anului este rectificarea bugetară și, repet, pentru a treia oară, trebuie să găsești banii pentru rectificarea bugetară și aici mă refer cât te împrumuți în piață și la ce dobândă, și, doi, să încerci să fii realist și credibil pentru bugetul pentru 2027. Bineînțeles că toată lumea vrea măsuri de relansare economică. Aici au un program de 5 miliarde de lei pentru relansare economică. În primul rând, de unde banii? Și, doi, relansarea economică o face sectorul privat. Sectorul privat, dacă nu are încredere în tine și, cum se întâmplă acum, cine să facă relansarea economică? Pentru că noi nu suntem atât de creativi – și Guvernul și țara – astfel încât să pui pe masă anumite proiecte pe care să le atragi. Repet, noi nu avem, noi nu știm în primul rând ce vrem de la România, ce fel de țară vrem și încotro să se […]

INTERPOL și OMS își unesc forțele. Noul parteneriat va combate traficul ilegal de organe, evenimentele biologice neobișnuite sau medicamentele contrafăcuteParteneriatul urmărește prevenirea și combaterea amenințărilor care afectează atât sănătatea publică, cât și securitatea internațională. Cele două organizații vor coopera în situații de urgență, inclusiv în incidente care implică substanțe chimice, radioactive sau evenimente biologice neobișnuite. Va fi consolidată pregătirea pentru evenimente internaționale majore, unde există riscul apariției unor amenințări sanitare. Un obiectiv important este combaterea traficului de persoane pentru prelevarea de organe, precum și a comerțului ilegal cu organe, țesuturi și celule umane. Acordul vizează și produsele medicale falsificate, inclusiv medicamente, vaccinuri și dispozitive medicale care pot pune în pericol viețile oamenilor. INTERPOL și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au semnat un acord de cooperare pentru prevenirea și combaterea amenințărilor care pun în pericol sănătatea publică și securitatea globală. Cele două organizații vor coopera în situații de urgență, inclusiv în incidente care implică substanțe chimice, radioactive sau evenimente biologice neobișnuite, indiferent dacă acestea au cauze naturale, accidentale sau deliberate. Parteneriatul vizează și produsele medicale contrafăcute, traficul ilegal de organe, precum și a comerțului ilegal cu organe, țesuturi și celule umane, dar și gestionarea situațiilor de urgență. Cooperarea va viza și producția și comercializarea ilegală a unor produse care pot afecta sănătatea publică, printre care: medicamente, vaccinuri și dispozitive medicale falsificate; echipamente individuale de protecție contrafăcute; alimente și băuturi nesigure sau etichetate fraudulos; băuturi alcoolice produse ilegal. În plus, acordul urmărește să sprijine aplicarea Convenției-cadru a OMS pentru controlul tutunului. De asemenea, INTERPOL și OMS vor colabora pentru pregătirea și gestionarea riscurilor sanitare asociate evenimentelor internaționale majore și reuniunilor cu participare numeroasă. Secretarul general al INTERPOL, Valdecy Urquiza, a subliniat că amenințările din domeniul criminalității și cele din sănătate sunt tot mai strâns legate. Potrivit acestuia, rețelele infracționale pun vieți în pericol prin distribuirea produselor medicale falsificate și exploatarea persoanelor vulnerabile. La rândul său, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a evidențiat importanța securității sanitare pentru securitatea globală, arătând că o colaborare mai strânsă poate contribui la prevenirea pericolelor și la protejarea populației. Obiectivul final este îmbunătățirea capacității comunității internaționale de a răspunde rapid și eficient amenințărilor care afectează sănătatea publică și siguranța oa […]

Bulgaria solicită de la NATO forțe suplimentare, avioane de luptă și sisteme antidronă, în urma atacurilor cu drone din Marea NeagrăBulgaria a cerut […]

BREAKING. Atac cibernetic la Depozitarul Central, instituția care ține evidența acțiunilor tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB). Au fost expuse date sensibile ale utilizatorilor, inclusiv CNP și cod IBANAplicația instituției este temporar indisponibilă în urma incidentului de securitate. Datele personale ale utilizatorilor au fost vizualizate de persoane neautorizate, potrivit comunicatului instituției. Au fost expuse date sensibile, precum numele, prenumele și adresa utilizatorilor. Printre datele vizualizate se numără CNP-ul și datele cărții de identitate, inclusiv seria și numărul acesteia. Datele bancare de tip IBAN au fost și ele vizualizate în urma atacului cibernetic. Depozitarul Central, instituția care ține evidența acțiunilor tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB), a fost ținta unui atac cibernetic. În urma incidentului, datele cu caracter personal ale utilizatorilor aplicației au fost vizualizate, potrivit informațiilor transmise de instituție. Aplicația este, în prezent, indisponibilă temporar. Într-un mesaj adresat investitorilor care folosesc aplicația, Depozitarul Central a precizat că atacul a permis accesul la date personale utilizate în procesul de înrolare și creare a conturilor de utilizator. Printre informațiile vizualizate se numără numele și prenumele, adresa de domiciliu, codul numeric personal (CNP), seria și numărul cărții de identitate, adresa de e-mail, numărul de telefon și codul IBAN. Instituția subliniază că, potrivit informațiilor disponibile până în acest moment, datele respective nu au fost modificate sau alterate. „În acest moment, Aplicația este indisponibilă temporar. Din informațiile pe care le deținem până în acest moment, în urma atacului cibernetic, au fost vizualizate date cu caracter personal ale utilizatorilor noștri, respectiv date utilizate în procesul de înrolare/creare de conturi de utilizator: nume și prenume, adresa, cod numeric personal, serie și număr carte de identitate, adresa de e-mail, număr de telefon, cod IBAN, acestea nefiind modificate și/sau alterate”, a transmis Depozitarul Central. Incidentul ridică semne de întrebare privind securitatea datelor personale ale investitorilor, având în vedere natura sensibilă a informațiilor vizate. Deși instituția precizează că datele nu au fost alterate, expunerea acestora poate crea riscuri de tentative de fraudă sau de furt de identitate. Investitorii sunt sfătuiți să fie atenți la mesajele, apelurile și e-mailurile suspecte și să nu divulge parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale unor persoane care pretind că îi contactează în numele unor instituții financiare. Până la apariția unor informații suplimentare, nu sunt cunoscute toate circumstanțele atacului cibernetic ș […]

Următorul mare război ar putea ajunge direct pe teritoriul Americii, avertizează Generalul LaNeve. Pentagonul schimbă doctrina militară: Armata SUA trebuie să facă față, în orice condiții, unui adversar precum ChinaGeneralul Christopher LaNeve avertizează că un viitor război ar putea ajunge pe teritoriul SUA, iar luptele nu se vor mai desfășura neapărat doar în străinătate. Dronele, atacurile cibernetice și armele cu rază lungă de acțiune pot amenința bazele militare, infrastructura critică și mobilizarea trupelor americane. Într-un eventual conflict cu China, atacurile asupra rețelelor de transport, comunicațiilor și bazelor militare ar putea întârzia desfășurarea forțelor SUA pe front. Armata americană își schimbă doctrina militară prin noul cadru operațional „How the Army Fights”, care urmărește menținerea capacității de luptă în condiții de atac și perturbare a infrastructurii. Militarii trebuie să poată continua operațiunile fără comunicații stabile și să restabilească legăturile atunci când acestea devin disponibile. Un viitor mare război ar putea amenința direct teritoriul Statelor Unite, iar Armata americană nu se mai poate baza pe presupunerea că luptele vor avea loc exclusiv în străinătate, avertizează generalul Christopher LaNeve, șeful interimar al Statului Major al Armatei SUA, într-un interviu pentru Fox News. Dronele, atacurile cibernetice, armele hipersonice și sistemele avansate de supraveghere pot perturba mobilizarea trupelor americane chiar înainte ca acestea să ajungă pe front. În acest context, Armata SUA își revizuiește strategia militară pornind de la o realitate strategică majoră: într-un eventual conflict cu o putere precum China, Statele Unite nu mai pot presupune că bazele militare, infrastructura critică și liniile logistice de pe teritoriul propriu vor rămâne în siguranță. Noua abordare operațională a Armatei SUA, denumită „How the Army Fights” („Cum luptă armata”), pune accent pe capacitatea trupelor de a fi desfășurate, de a comunica și de a susține operațiuni chiar și atunci când bazele militare, liniile de aprovizionare și rețelele de comunicații sunt atacate. Concret, noua abordare urmărește: menținerea capacității de luptă chiar dacă infrastructura militară este atacată; continuarea operațiunilor în condițiile întreruperii comunicațiilor; restabilirea conexiunilor atunci când devine posibil; protejarea bazelor și a infrastructurii critice; integrarea tehnologiilor autonome și a sistemelor anti-dronă; păstrarea capacității de luptă a soldaților fără sprijin tehnologic permanent. Schimbarea doctrinei militare americane Generalul Christopher LaNeve afirmă că presupunerile din perioada războaielor din Irak și Afganistan nu mai sunt suficiente pentru conflictele viitoare. „În timpul războiului global împotriva terorismului, am considerat multe lucruri de la sine înțelese, pentru că ne-am permis acest lucru”, a spus LaNeve. În acele campanii, SUA au putut conta în mare măsură pe baze sigure, comunicații funcționale și linii de aprovizionare protejate. Într-un război cu un adversar comparabil tehnologic, aceste avantaje ar putea dispărea. LaNeve subliniază că tehnologia trebuie să amplifice eficiența militarilor, nu să îi înlocuiască. În esență, armata trebuie să poată continua lupta chiar și atunci când sistemele sale digitale sunt indisponibile. LaNeve a explicat că armata trebuie să poată continua operațiunile chiar și atunci când un adversar întrerupe comunicațiile militare. „Cred că această capacitate de comandă și control ar permite operarea fără conexiune, reconectarea atunci când acest lucru devine posibil și continuarea manevrelor”, a declarat generalul. Ce măsuri concrete pregătește Pentagonul Pentagonul încearcă să sporească șansele de supraviețuire ale forțelor sale, inclusiv prin sisteme autonome care pot opera în medii periculoase, unde comandanții ar ezita să trimită echipamente cu personal la bord. Printre măsurile luate în calcul de Pentagon se numără: Consolidarea sistemelor anti-dronă Cooperare între armată, autoritățile federale și cele locale Capacitatea de a opera temporar fără conexiuni stabile Protejarea transportului și a aprovizionării militare Exerciții pentru amenințări biologice și medii contestate Sisteme autonome pentru misiuni periculoase Menținerea competențelor fundamentale fără tehnologie avansată La rândul său, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a criticat Administrația Biden, susținând că Pentagonul a rămas în urmă în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor militare. El a menționat armele hipersonice, spațiul, militarizarea spațiului și dronele ca domenii în care, în opinia sa, Administrația precedentă nu a făcut suficiente progrese. LaNeve a subliniat însă că, în pofida dependenței tot mai mari de tehnologiile avansate, soldații trebuie să fie capabili să își îndeplinească misiunile și atunci când aceste sisteme nu sunt disponibile. „Soldații sunt platforma noastră numărul unu. Ei sunt platforma Armatei”, a declarat generalul, insistând că tehnologia trebuie să sporească eficiența militarilor, fără a înlocui co […]

Bill Gates vrea să-și folosească averea personală pentru a reduce riscurile Inteligenței Artificiale. Miliardarul a avertizat că A.I. ar putea provoca 1 miliard de deceseBill Gates intenționează să se implice mai activ în dezbaterile despre siguranța și riscurile Inteligenței Artificiale. Bill Gates a avertizat că acțiunile în instanță împotriva companiilor care dezvoltă sisteme de Inteligență Artificială nu sunt suficiente pentru a preveni o eventuală catastrofă. Bill Gates a avertizat că AI a devenit suficient de puternică încât, în mâinile unor oameni rău intenționați, să poată declanșa evenimente „cu un bilanț de până la un miliard de morți”. Miliardarul Bill Gates intenționează să își folosească averea personală pentru a contribui la dezvoltarea unei Inteligențe Artificiale (AI) mai sigure și pentru a reduce riscurile asociate acestei tehnologii, conform Axios. Potrivit publicației, fondatorul Microsoft ar putea să se implice mai activ în dezbaterile privind siguranța AI și să abordeze subiectul în discuțiile cu liderii din mediul de afaceri. Gates a discutat deja cu mai mulți reprezentanți de top ai industriei despre necesitatea creării unui cadru de siguranță pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. Printre aceștia se numără Dario Amodei, directorul general al companiei Anthropic, unul dintre principalii dezvoltatori de modele avansate de AI. Potrivit unor persoane familiarizate cu perspectiva lui Gates, acesta consideră că reducerea riscurilor generate de Inteligența Artificială ar putea deveni una dintre cele mai importante contribuții ale sale la societate. Într-un interviu acordat Axios, Gates a avertizat că acțiunile în instanță împotriva companiilor care dezvoltă sisteme de Inteligență Artificială nu sunt suficiente pentru a preveni o eventuală catastrofă. Recent, miliardarul a lansat dintre cele mai dure avertismente de până acum privind evoluția Inteligenței Artificiale. Gates a avertizat că AI a devenit suficient de puternică încât, în mâinile unor oameni rău intenționați, să poată declanșa evenimente „cu un bilanț de până la un miliard de morți”. Declarațiile sale intră însă în contradicție directă cu poziția Președintelui american Donald Trump, care a respins în repetate rânduri scenariile apocaliptice legate de Inteligența Artificială lansate de miliardarii din industria tehnologică, numindu-le „o conspirație bolnavă” și respingând apelurile acestora pentru regl […]

7 din 10 români nu îl vor Premier pe Luca Niculescu. Rezultatele sondajului SPCLT68% dintre români nu îl vor pe Luca Niculescu la Palatul V […]

Nicuşor Dan participă la summitul UE de la Bruxelles. Energia, bugetul european și Ucraina, pe agenda liderilorPreședintele Nicușor Dan participă, pe […]

Ucraina atacă din nou o rafinărie din Rusia, după anunțul lui Trump privind un armistițiu energeticUcraina a atacat cu drone rafinăria din Riazan, […]

Musk spune că restricțiile Starshield din Ucraina sunt decise de Trump. Zelenski avertizează că viețile oamenilor sunt în pericolElon Musk spune […]

AUR aduce în atenția Parlamentului European nevoia de a organiza alegeri anticipate în România. Apelul lui George Simion: „Monitorizați acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu” AUR a organizat la Bruxelles conferința internațională „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”. George Simion a afirmat că România traversează o criză democratică, invocând anularea alegerilor și excluderea unor candidați din competiția electorală. George Simion a cerut Parlamentului European să monitorizeze cazul lui Călin Georgescu, cu accent pe proporționalitate, echitate și independența justiției. AUR a organizat astăzi, la Bruxelles, conferința internațională „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, în cadrul căreia lideri ai conservatorilor europeni și experți din mai multe state au susținut rolul alegerilor anticipate în depășirea blocajelor politice. Situația României s-a aflat în centrul discuțiilor, participanții subliniind necesitatea unui guvern cu un mandat democratic clar și importanța respectării dreptului cetățenilor de a decide prin vot. Conferința a evidențiat faptul că organizarea alegerilor anticipate este un mecanism democratic prevăzut în sistemele constituționale europene, care poate fi utilizat atunci când negocierile politice nu reușesc să ofere o soluție pentru formarea unei guvernări stabile. Președintele AUR și vicepreședinte al partidului ECR, George Simion, a declarat că România traversează o gravă criză democratică, marcată de anularea alegerilor, excluderea unor candidați din competiția electorală și folosirea justiției în scop politic. Liderul AUR a cerut instituțiilor europene să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și a transmis un apel ferm pentru restabilirea competiției democratice și respectarea voinței poporului român. „Democrația nu e proprietatea unei tabere politice sau a alteia. Când ai, ca în România, alegerile anulate, când candidați populari sunt interziși sau trimiși și în închisoare sub acuzații contestate, când alegerile sunt considerate ilegitime, democrația însăși e în pericol”, a spus liderul AUR. George Simion a lansat un apel către membrii Parlamentului European pentru monitorizarea cazului lui Călin Georgescu și pentru apărarea principiilor democratice. „Facem un apel la membrii Parlamentului European să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și cazurile aferente, în termeni de proporționalitate, echitate și independență; să reafirme faptul că voința populară exprimată în alegeri libere nu poate fi răsturnată prin procese nejustificate și prin consensul unei elite și să își dea seama că excluderea unor forțe politice din cursa democratică slăbește valorile europene”, a declarat liderul AUR. Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a atras atenția asupra crizei politice din România și a criticat argumentele invocate de președintele Nicușor Dan împotriva organizării alegerilor anticipate. „Și, deși alegerile anticipate reprezintă, fără îndoială, un mecanism democratic, necesitatea acestei dezbateri este determinată de criza politică și de blocajul instituțional cu care se confruntă România, țara mea. Actualul președinte al României s-a poziționat ferm împotriva organizării alegerilor anticipate, deși țara se află în criză și are nevoie urgentă de un guvern. Pentru a-și justifica poziția, acesta a invocat tot felul de argumente nedemocratice, precum „Creditorii externi ai României nu vor alegeri anticipate” sau, și mai grav, a afirmat că este un om responsabil și că nu se joacă cu soarta României prin organizarea alegerilor anticipate. Ca și cum a le permite cetățenilor să voteze ar reprezenta un act de iresponsabilitate”, a spus aceasta. Poziția exprimată de eurodeputatul AUR a fost susținută și de copreședintele Grupului ECR, Patryk Jaki, care a transmis că alegerile anticipate nu trebuie prezentate drept o amenințare la adresa stabilității democratice, în special atunci când un stat se confruntă cu un b […]

Directorul FBI, Kash Patel, a ajuns astăzi în Rusia, la câteva luni după vizita surpriză a șefului CIA. Agenda ar include deplasări la Moscova și Sankt Petersburg, orașul natal al lui PutinVizita este una fără precedent în ultimii 13 ani pentru un director FBI aflat în funcție. Agenda ar include deplasări la Moscova și Sankt Petersburg. Nu se știe dacă Patel se va întâlni cu Vladimir Putin sau cu alți lideri ruși. Pregătirile pentru vizită ar fi început încă din luna iulie. Directorul FBI, Kash Patel, a ajuns miercuri în Rusia pentru o serie de întâlniri cu oficiali ruși, într-o vizită fără precedent în ultimii 13 ani pentru un șef în funcție al poliției federale americane, anunță presa americană. Vizita ar fi găzduită de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), iar agenda ar include deplasări la Moscova și Sankt Petersburg. Nu este clar dacă Patel se va întâlni cu Vladimir Putin sau cu alți membri de rang înalt ai conducerii ruse. Pregătirile ar fi început încă din luna iulie, potrivit POLITICO. Ultima vizită similară a unui director FBI în Rusia a avut loc în 2013, când agenția era condusă de Robert Mueller. Deplasarea lui Patel vine după vizita la Moscova, pe 25 august, a directorului CIA, John Ratcliffe, care a purtat discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatărilor din presă, Washingtonul ar fi cerut Ucrainei să evite atacurile asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și nordului Rusiei în timpul vizitei unor oficiali americani. Ratcliffe ar fi discutat, de asemenea, despre consecințele unei noi mobilizări ruse și ar fi avertiz […]

O a doua dronă a pătruns în spațiul aerian al României, în aceeași zi. Două aeronave F-16 au fost ridicate de la solO a doua dronă a pătruns m […]

Ucraina a anunţat bilanţul Operaţiunii contraofensive „Vivaldi”, după finalizarea şi a celei de a patra etape: a eliberat 16 localităţi, 277 km² din teritoriu. Pierderile ruseşti se ridică la peste 8.000 de militariCorpul 3 de Armată şi unităţile ataşate au eliberat alte trei localităţi: Zelena Dolyna, Lypove şi Kolodiazi, în timpul celei de-a patra etape a operaţiunii „Vivaldi”. Scopul principal al Operaţiunii Vivaldi a fost executarea unui contraatac care să oprească ofensiva rusă din regiunea Doneţk, unde trupele ucrainene riscau să fie încercuite. Rusia a înregistrat peste 50.000 de victime în rândul trupelor sale în Ucraina în luna septembrie, incluzând atât morţi, cât şi răniţi. Corpul 3 de Armată şi unităţile ataşate au eliberat alte trei localităţi: Zelena Dolyna, Lypove şi Kolodiazi, în timpul celei de-a patra etape a operaţiunii „Vivaldi”, iar Rusia a pierdut aproape 3.000 de militari, anunţă Armata Ucrainei. Pe parcursul întregii operaţiuni, luptătorii ucraineni au restabilit controlul deplin al Ucrainei asupra a 16 localităţi şi au eliberat 277 km², scrie Monitorul Apărării. Pierderile ruseşti se ridică la peste 8.000 de militari, se arată în clipul distribuit de Corpul 3 de Armată. Scopul principal al Operațiunii Vivaldi a fost executarea unui contraatac care să oprească ofensiva rusă din regiunea Doneţk, unde trupele ucrainene riscau să fie încercuite. Rusia a înregistrat peste 50.000 de victime în rândul trupelor sale în Ucraina în luna septembrie, incluzând atât morţi, cât şi răniţi. Pierderile Ucrainei s-au ridicat la aproximativ 5.000 de militari. Informaţia provine de la Bloomberg, care citează un înalt oficial NATO. Conform estimărilor acestuia, până la 28.000 de militari ruşi ar fi putut fi ucişi, restul răniţi. Forţele ruse continuă să avanseze, dar suferă pierderi grele din cauza dronelor, a minelor şi a artileriei. Totodată, Fostul comandant al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat la BBC că Ucraina a reuşit să stabilizeze frontul şi să oprească înaintarea trupelor ruse, după ce le-a provocat pierderi uriaşe. Generalul Sîrski a precizat că pierderile totale ale Moscovei în război (morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri) sunt de şase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se ia în calcul doar morţii, aj […]

„Nașul” Inteligenței Artificiale avertizează: „Creăm ființe extraterestre, iar realitatea este că avem doar câțiva ani să ne adaptăm la asta”„Nașul” A.I. […]

Industria muzicală se confruntă cu o nouă revoluție tehnologică. Spotify a eliminat 75 de milioane de piese A.I. considerate spam în ultimul anDeezer […]

Anthropic cumpără startupul Opaque, cofondat de românca Raluca Ada Popa Anthropic cumpără startupul Opaque, specializat în securitatea in […]