- Rusia a lovit două nave comerciale cu legături cu Ucraina, în apele teritoriale ale României, în apropiere de portul Sulina.
- Două aeronave F-16 românești au distrus două drone rusești Geran la est de Sulina, iar Ministerul Apărării anunță adaptarea măsurilor de apărare.
- Escaladarea atacurilor rusești la Marea Neagră crește riscul ca o navă românească să fie lovită și ridică întrebări despre capacitatea de reacție a României.
Războiul hibrid al Rusiei la Marea Neagră a trecut la un alt nivel după lovirea navelor în apele teritoriale ale României, în apropiere de portul Sulina, poarta de intrare către Gurile Dunării şi zonele de export cereale ale Ucrainei, scrie Monitorul Apărării.
Au fost două nave comerciale, care aveau legătură cu Ucraina, deţinute de companii din Turcia, dar escaladarea situaţiei poate duce la un incident mult mai grav, cum ar fi lovirea unei nave aparţinând statului român.
A fost un moment clar de escaladare din partea Rusiei, pentru prima dată teritoriul României a fost atacat, fără ca ţara noastră să facă parte dintr-un conflict.
După atac, preşedintele Nicuşor Dan a declarat că „va fi o reacţie a statului”, fără să vină cu alte explicaţii şi a precizat că România va continua să sprijine Ucraina.
Două aeronave F-16 româneşti au distrus aseară două drone Geran ruseşti, la est de Sulina, care cel mai probabil vizau alte nave. „Ministerul Apărării Naţionale îşi adaptează permanent procedurile şi măsurile de răspuns pentru apărarea spaţiului aerian naţional şi a mării teritoriale”, a transmis instituţia militară.
Rusia a lovit în jur de zece nave în zona economică şi apele teritoriale ale României şi Bulgariei doar în luna octombrie, lucru care arată clar intenţia de a închide zona pentru navele comerciale care au legătură cu Ucraina.
Dacă România va începe să doboare dronele ruseşti care intră în apele noastre teritoriale, Rusia cel mai probabil va trimite mai multe drone şi va intensifica tonul ameninţărilor.
Într-un astfel de scenariu, nu este imposibil ca o dronă să lovească o navă românească, fie ea a Armatei, Gărzii de coastă, Poliţiei de frontieră etc. Ar însemna un atac direct asupra României şi ar necesita o reacţie mai fermă din partea statului, decât o notă de protest diplomatic.
Navele româneşti circulă prin apele teritoriale, nu au sisteme avansate antidrone şi pot fi lovite cu intenţie sau chiar din greşeală de un operator rus.
A fost deja un incident grav în Portul Constanţa, cu explozia dronei din luna iunie, nelămurit încă, dar surse guvernamentale au declarat că în anchetă nu este exclusă varianta ca drona ucraineană să fi fost deturnată de Rusia, ca un avertisment să nu mai ajutăm Ucraina.
Pe scena internaţională, lucrurile se complică, vedem că Administraţia Trump pune mai multă presiune pe Kiev, în timp ce vrea să reia legăturile comerciale cu Moscova, iar puterea în multe ţări europene tinde să meargă către extrema dreaptă, care nu mai este atât de categorică în sprijinirea Ucrainei.
În aceste condiţii, România, ţară de graniţă, cea mai apropiată de frontul din Ucraina, până unde poate merge şi ce plase de siguranţă ar trebui să-şi construiască încă de pe acum?
