- Ucraina transformă experiența acumulată în războiul cu drone într-un avantaj strategic și oferă Occidentului lecții despre noile tehnologii de luptă.
- Dezvoltatorii ucraineni susțin că unele sisteme anti-dronă pot intercepta dronele cu o rată de succes de 92%, la un cost de aproximativ 1.000 de dolari pentru fiecare interceptare.
- Kievul poate folosi dronele interceptoare și experiența de pe front în negocierile pentru sisteme americane de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot.
Războiul din Ucraina nu mai reprezintă doar un conflict în care Statele Unite şi Europa furnizează arme şi sprijin financiar Kievului, ci şi una dintre cele mai importante surse care oferă lecţii despre războiul modern, scrie Monitorul Apărării și Securității.
Potrivit unei analize publicate de Irregular Warfare Initiative, experienţa acumulată de Ucraina în confruntarea cu Rusia, în special în domeniul dronelor şi al combaterii acestora, a devenit o resursă strategică pentru Occident. „Apărarea Ucrainei a devenit una dintre cele mai valoroase surse de experienţă operaţională din lume în ceea ce priveşte războiul contemporan”, susţine autoarea studiului, subliniind că experienţa acumulată pe câmpul de luptă nu poate fi înlocuită prin exerciţii sau simulări.
După invazia rusă din 2022, Ucraina a fost obligată să inoveze rapid pentru a face faţă atacurilor masive cu sisteme aeriene fără pilot, inclusiv dronelor Shahed de fabricaţie iraniană. Potrivit textului, Ucraina a ajuns să dezvolte o veritabilă industrie naţională de drone şi tehnologii anti-dronă, utilizând inclusiv lasere şi interceptoare autonome bazate pe inteligenţă artificială. În ianuarie 2026, ţara era atacată în medie de 143 de drone Shahed pe zi, iar dezvoltatorii ucraineni susţin că unele dintre soluţiile lor pot intercepta dronele cu o rată de succes de 92%, la un cost de aproximativ 1.000 de dolari per interceptare.
Europa a început deja să valorifice aceste lecţii. Ucraina a trimis echipe specializate în Danemarca pentru a contribui la dezvoltarea unor tactici anti-dronă şi la planurile pentru o viitoare „barieră anti-dronă” europeană, în timp ce programe precum EU4UA Defense Tech şi BraveTech EU integrează companiile ucrainene în proiecte europene de cercetare şi dezvoltare. Experienţa Kievului a fost testată inclusiv în exerciţii NATO: în cadrul exerciţiului Hedgehog din Estonia, o echipă ucraineană de numai 10 operatori de drone Nemesis ar fi depăşit decisiv două batalioane NATO, potrivit analizei.
În schimb, Statele Unite au început să recunoască mai târziu valoarea acestei experienţe. Cu doar şapte luni înainte de actuala confruntare cu Iranul, oficialii ucraineni ar fi încercat să vândă Washingtonului tehnologia lor anti-dronă, însă oferta a fost respinsă. Acum, armata americană se confruntă cu aceeaşi problemă pe care Ucraina o gestionează de ani de zile: roiuri de drone ieftine, greu de detectat şi costisitoare de neutralizat.
„Suntem destul de buni la doborârea rachetelor. Ceea ce ne creează mult mai multe probleme este numărul uriaş de drone iraniene, care sunt greu de detectat şi de doborât”, a declarat congresmanul Jim Himes. Problema este amplificată de diferenţa uriaşă de costuri: o dronă iraniană valorează aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce un interceptor Patriot poate costa circa 3,7 milioane de dolari.
Această situaţie îi oferă Ucrainei o formă nouă de influenţă asupra relaţiei cu Washingtonul. Kievul poate transforma experienţa de pe front şi tehnologia anti-dronă într-un instrument de negociere pentru obţinerea unor sisteme de apărare aeriană, în special rachete Patriot, dar şi pentru reluarea sprijinului militar american. Preşedintele Volodîmîr Zelenski a sugerat deja un schimb în care Ucraina să ofere drone interceptoare şi expertiză în schimbul sistemelor americane de apărare aeriană.
Miza depăşeşte însă relaţia cu SUA. State din Golf precum Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Iordania, Arabia Saudită şi Kuweit ar fi solicitat sprijinul Ucrainei pentru îmbunătăţirea apărării împotriva rachetelor şi dronelor iraniene. Pentru Kiev, aceste contacte pot însemna noi contracte, acces la echipamente şi parteneriate de securitate, reducând totodată dependenţa de sprijinul american.
„Viitorul războiului se desfăşoară deja pe câmpurile de luptă din Ucraina”, scrie în Irregular Warfare Initiative Alexandra Huggins, iar statele care nu reuşesc să transforme rapid aceste lecţii în doctrină, tehnologie şi capacităţi militare riscă să intre nepregătite în următoarele războaie.
România este unul dintre statele care a trimis destul de târziu experţi în Ucraina pentru a înţelege dinamica de pe front. De asemenea, abia în urmă cu o săptămână preşedintele României a decis trimiterea a 20 de militari români la un centru de operaţiuni al Coaliţiei de Voinţă, în Franţa sau Marea Britanie, pentru a participat la sprijinul acordat Kievului. Deşi proximitatea geografică este un avantaj (şi, alte ori, un dezavantaj) pe care România îl are în această privinţă, pare că întârzie să înţeleagă războiul modern şi războiul viitorului.
